Publicat de: Griska | ianuarie 14, 2013

Ieşirea din cerc

M-am interesat pentru dumneavoastră, adică am întrebat-o pe Vero, care mi-a zis că un cerc este, aşaaa, un drum pe care tot mergi, şi mergi, şi meeergi, şi te trezeşti că ajungi de unde ai plecat!!!

Şi atunci am înţeles, singur eu, că asta fac bipezii când mă scot din apartament: mă duc pe câte un cerc! Şi, s-o ştiţi de la mine, pe cerc se merge cu o cutie mare, roşie, care mârâie…

… şi care conţine, pentru pisici, nişte scăunele destul de stranii…

Acuma, e  drept că escroaca de Vero nu mi-a spus o chestie pe care am descoperit-o tot singur, şi anume  că pe cercuri se fac şi popasuri, mai lungi sau mai scurte, în locuri pe unde mai dorm şi alte pisici…

pisica Sofica, cu care nu mă lasă bipezii şi mă însor

Cât despre ieşirea din cerc… ei bine, iat-o, asta e:

ieşirea din cerc

Da, da, e chiar asta:

ieşirea din cerc

Când ajungem de unde am plecat, adică în parcarea blocului nostru, Vero saltă capacul ieşirii din cerc şi eu intru în această lectică fermecată de bună voie şi nesilit de nimeni, fiindcă ştiu că aşa şi numai aşa pot părăsi cercul, ca să ajung înapoi, la culcuşul meu de lângă laptop…

… sau la înălţime…

*

Despre modul în care se poate ieşi din cerc au mai scris astăzi pisica bipedă psi (inspirată de pisica pisică maya) şi toţi cei peste care veţi da în tabelul de pe blogul ei.


Răspunsuri

  1. […]  motanul Grişka […]

    Apreciază

  2. […] mai încumetat să iasă din cerc, înscriindu-se-ntr-un pătrat şi psi©, grişka, […]

    Apreciază

  3. He he 🙂
    Ce nu spune Vero, este că Motanul Grişca se abţine să spună un lucru fooooarte important: oamenii se comportă ca plăcile de patefon/gramofon/pick-up etc, plăci care au „făcut” şanţuri în care o melodie (anostă…) se repetă la nesfîrşit.
    Ieşirea din acest „cerc”, este simplă: ridici braţul – hm – patefonului, etc, şi schimbi placa uzată de repetitisme. 🙂
    Curaj, Grişka! Spune ce ai de spus; Vero îţi va da dreptate! 🙂

    Apreciază

    • Miao, Vero zice că ai dreptate, că modelul plăcii de patefon e frumos ales, dar că ridicarea braţului nu i se pare chiar atât de simplă…

      Iar eu am mirosit că m-a lăsat pe mine să vorbesc despre cercurile astea şi despre ieşirile din ele fiindcă uneori – poate de oboseală, sau numai de lene – îi place să se fofileze, mulţumindu-se să atace subiectele cu perniţe, nu cu gheare, rămânând la suprafaţa lor…

      Apreciază

  4. ooo… cercurile voastre de somn sunt fascinante, grişka! acelea îmi plac mult…
    cât despre maya, ea nu face călătorii. nu îi plac.

    Apreciază

    • Miaooo, da, cercurile noastre de somn…. Cercurile noastre de somn sunt o taină a noastră, aproape un ritual, şi încă nu sunt pregătit să scriu despre ele, trebuie să mă gândesc cât e bine să dezvălui şi cât nu… Poate-ar trebui să mă sfătuiesc cu maya…

      Cât despre călătorii, eu am fost învăţat să-mi placă 🙂 Înainte de a merge pe primul meu cerc mare, care a trecut prin Bucureşti, bipezii m-au dus, mai multe seri de-a rândul, cu cutia roşie, pe cercuri mici, trasate pe străduţele din jurul blocului.

      Apreciază

      • ba să nu spuneţi niciunul, nimic. de pildă maya exersează torsul benefic, torsul tratament… în cerc închis. şi îmi şopteşte că dacă vreau să îmi treacă tusea şi răceala să stau locului şi sp nu spun nimic. 😀
        ceea ce voi şi face.
        cât despre plimbări… nu, nu… după umblat în 5 case, de oameni nebuni, ştiu cât a plâns când am fost la un banal vaccin… am jurat că nu mai repet asta.

        Apreciază

        • maya o să te vindece de răceală cu siguranţă, noi, pisicile, ne pricepem la multe.

          Dacă maya n-are nevoie să meargă la plimbare, cu atât mai bine. Cică schimbările sunt stresante pentru noi. Dar pe mine bipezii n-au cu cine mă lăsa, mai ales fiindcă, zic ei, sunt un motan dificil, alintat şi nu prea sociabil.

          Apreciază

          • şi maya e dificilă, alintată şi nu prea sociabilă. 😛 oare cu cine o semăna?

            Apreciază

            • Miao, da, oare cu cine? 😀

              Apreciază

              • 😆 cu frătâne-su? doar întreb…

                Apreciază

              • Probabil, că Vero zice c-avem acelaşi sânge… tigrat 😆

                Apreciază

  5. […] scris: psi, Griska, carmen pricop, carmen pricop 2, tibi 1, tibi […]

    Apreciază

  6. Ce disperat sta agatat de tetiera…. dar se relaxeaza apoi… ca un print 🙂

    Apreciază

    • Miao, nu sunt disperat, moţăi, cu funduleţul pe gulerul lui Gheo! Iar când nu moţăi studiez cu mult peisajul interes peisajul, ca-n poza care urmează:

      Apreciază

  7. :)) Griska, sa fii cuminte in masina, da? :))))

    Apreciază

  8. […] Griska […]

    Apreciază

  9. Esti adorabil Griska, se vede ca esti un mare smecher.
    Iti doresc o saptamana minunata!

    Apreciază

  10. Grişka, ţi-a mers raţionamentul ca morişca! 😆

    Apreciază

  11. […] Griska […]

    Apreciază

  12. Frumoasă mireasă ți-ai ales ! Don Juan ce-mi ești !

    Apreciază

  13. Bestial ! Asta da pisica cu initiative ! Ale mele scot doar gherele si … balele .

    Apreciază

    • Miao când scot ghearele – şi mă ajut şi cu colţişorii – chiar sunt bestie! 😀

      Apreciază

  14. În primul rând, prietene Grişka, ţin să-ţi mulţumesc pentru aprecierea făcută tezei mele de doctorat şi nota acordată! Nu degeaba se spune că prietenul la nevoie se cunoaşte!
    În privinţa ieşirii tale din cerc, vreau să-ţi spun nu numai că-ţi şade bine, dar ai şi personalitate şi în cutia roşie, şi în cea gri, şi lângă laptop, şi pe corniză, practic, oriunde ai fi.
    Aş zice că noi, pisicile, ştim să ieşim din cerc. E mai rău de bipezi.
    Uneori pleacă cu cercul şi nu se mai întorc.
    Rămân duşi, cu cercul, bineînţeles! 🙂

    Apreciază

    • Cu multă plăcere, prietene Baghi. Sunt încântat când întâlnesc alţi reprezentanţi înţelepţi ai neamului pisicesc şi îi apreciez!

      Şi ai dreptate în privinţa bipezilor. Uneori chiar pleacă cu cercul! 😀

      Apreciază

  15. […] mai scris:  Motanul Griska, Tiberiu, La fee blanche, DJ, […]

    Apreciază

  16. Dragă Grişka, am avut şi eu, pe vremea când stăteam la bloc, pisici. Sunt sigură că ţi-ar fi plăcut. Le educasem frumos, bestii adevărate, şi ne hârjoneam toată ziua. E drept că semnele de buna lor purtare le aveam eu pe mâini. Din păcate nici uneia nu-i plăcea plimbarea cu cutia noastră mârâitoare. Poate din cauză că era verde şi nu roşie. Tu ce crezi?

    Apreciază

    • Miao, şi eu las semne pe mâinile altora! 🙂

      Iar cutia aia mârâitoare, da, cred că trebuia să fie roşie! 😀

      Apreciază

  17. Minunatule, Picky și Odin te miau-pupă și-ți susțin cauza. Atât că ‘mnealor au început să facă plimbări sus jos pe casa scărilor și acum nu mai scăpăm de gura lor. Toată ziua facem sport, de musai ca de voie bună! Miauneli și pupiceli, cu drag! 🙂

    Apreciază

    • Miao, mă bucur că îi iubiţi pe micuţi (care au crescut mari şi frumoşi) şi îi răsfăţaţi! 🙂
      Miauneli şi pupiceli şi de la mine, cu drag, pentru toată lumea!

      Apreciază

  18. […] în club: scorpio, virusache şi eu,  iar la scurtă vreme ni s-a alăturat tuşa vero şi grişka, altcersenin. apoi, cu paşi mici, uneori timizi, au venit alături de noi şi au rămas cita şi […]

    Apreciază

  19. […] membri la ora actuală sunt psi, tiberiu, dictatura justiţiei, scorpio, virusache, tuşa vero şi grişka, altcersenin, cita, almanahe, dagatha, miţa, abisurile, carmen, dor, vavaly, simona, incognito, […]

    Apreciază

  20. Doamne Griska, ce amuzante sunt pozele pe care ti le-a facut Ver 😛 😛
    Patrupezii mei, cateii, adora sa mearga cu cutia albastra , stau tolaniti pe bancheta din spate si se uita pe geam.Tommi a fost o singura data cu aceea cutie si a dormit tot drumul.

    Nu stiu tie cat de mult iti place sa te invarti in cerc dar patrupezii mei adora sa faca acest lucru 🙂

    Am o intrebare: Cum te-ai urcat pe garnisa Veronicai??

    Si inca ceva, vad ca tu dormi langa laptop.Tommi se pune pe laptop sau vine pe birou si da cu laba incercand sa prinda mouse-ul de pe ecran…Dupa faza asta bipedul trebuie sa isi curete monitorul :))

    Apreciază

    • Miao, ce-mi place când îmi povesteşti despre blănoşii tăi! 🙂

      Acolo sus am ajuns foarte simplu: mai întâî o săritură pe pervazul ferestrei şi apoi o scurtă căţărare pe perdea! 🙂

      Apreciază


Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Categorii