Ea e Sofica, fostă Sophie – fiindcă s-a născut la oraş.
Acum stă la ţară, la bipezii bătrâni.
Eu n-am fost lăsat să mă-nsor cu ea, dar uite că bătrânii au scăpat-o din ochi şi s-a-ncurcat cu altul. Şi-a ajuns până la noi vestea c-a adus pe lume, acum vreo două zile, nici mai mult nici mai puţin de 5 (cinci) pisoiaşi.
N-avem poze, nici nu ştim câţi sunt băieţei şi câte sunt fetiţe. Am aflat doar că unul/una e negru/neagră din creştet până-n vârful mustăţilor şi până la gheruţe.
Pe bipezii mei îi bate gândul s-adopte una dintre piticanii. Dar încă nu-s hotărâţi, se tem să nu-i fac de petrecanie eu, cu ghearele şi colţii din dotare…
Mustăţi lungi, gheare lungi 
Da ca antisocialul de Tjomas aprins drag de pisoiasi , nu vas s e ce Griska a r fi altfel 🙂 Thomas musca si attaca pe toata lumea dar cu pisoiasii a ca un tatic , vred va i-ar fi prins bine daca ar fi ramas unul dinn piticanii,,,,Din pacate Bipeda-mama nu a dorit sa pastreze unul…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
By: cartim on septembrie 10, 2015
at 12:47 am
Bipezii mei au dubii – eu mă şi joc „urât”, după părerea lor (muşc şi zgârii), se tem să nu-l omor cumva pe bietul pisoiaş în joacă. Dar au spus că mă vor lua la ţară, să vadă cum reacţionez când îi văd pe micuţi.
Deocamdată sper că micuţii vor supravieţui – nu prea are cine să le poarte de grijă acolo. Bipezii bătrâni sunt oameni buni şi pisoii le sunt dragi, dar ea nu se mai poate da jos din pat, iar el e prieten bun cu paharul. Deocamdată e bine că Sofica i-a născut în casă, nu prin cine ştie ce cotlon, iar bipedul bătrân i-a cazat pe un pat liber, într-un ţarc de perne. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
By: Griska on septembrie 10, 2015
at 1:52 am
[…] Cei cinci au rămas doar patru. […]
ApreciazăApreciază
By: Sugarii | Mustăţi lungi, gheare lungi on octombrie 1, 2015
at 1:07 am
Mâţa asta a fătat, cât o … căţea! Să-i trăiască!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
By: penelopa1 on octombrie 2, 2015
at 2:01 pm
Miaulţumesc în numele ei! 🙂
Patru pisoiaşi au supravieţuit şi sper să fie bine sănătoşi în continuare. 🙂
ApreciazăApreciază
By: Griska on octombrie 2, 2015
at 2:21 pm
Și? Ce fac acum pisoiașii, după ce a trecut o lună? 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
By: Zina on octombrie 5, 2015
at 12:34 pm
Vezi articolul următor: https://griska.wordpress.com/2015/10/01/sugarii/
Pisoiaşii au nevoie de mult noroc; sunt iubiţi şi îngrijiţi, dar atât cât pot bipezii bătrâni – ea imobilizată la pat şi în curs de senilizare, el, cu un suflet de aur, dar beţiv medaliat cu aur.
Şi bipezii mei sunt la 100 de kilometri distanţă, foarte ocupaţi amândoi, iar celorlalţi bipezi (fiului cel mare al bătrânului şi soţiei lui), care stau la numai zece minute distanţă şi sunt tineri pensionari, s-ar părea că puţin le pasă ce se-ntâmplă cu bătrânii şi cu gospodăria lor (nu-i interesează decât să existe o cameră curată, ca să nu se facă de râsul satului când o muri vreunul).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
By: Griska on octombrie 5, 2015
at 1:14 pm
😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
By: Zina on octombrie 5, 2015
at 2:29 pm