Dans cu dragoni şi c-o duzină de cuvinte impuse

Dragonii ăştia, ce să zic, nişte ciudaţi! Nici măcar nu i-am întrezărit. Vero mi-a spus, cred eu, o prostie: cică intrau în laptopul ei (câte unul la fiecare apăsare de tastă), după ce se hotărau să iasă, nevăzuţi şi neauziţi, din paginile cărţii, cartea de pe namila asta de suport…

… care întrece întotdeauna măsura – ocupă prea mult loc pe măsuţa noastră, tocmai locul unde-mi place mie să mă-ntind, mândru de lungimea blăniţei mele dungate!

M-am tot întrebat cum or fi stat în carte: În şiruri? Pe niscaiva rafturi? În vreo încăpere scobită în mijlocul foilor de hârtie din care n-am avut voie să muşc? Aş fi vrut să zăresc măcar urmele lor, nişte urme incontestabile, de exemplu niscaiva picături din focul pe care cică-l azvârl ei când stupesc! Şi am tot sperat c-o să văd pe laptop vreo ecranizare, în care afurisiţii de dragoni să ţopăie dând din cozi şi ispitindu-mă să le ard câte-o lăbuţă, eventual cu ghearele scoase! Dar nici de asta n-am avut parte! Pe ecran nu se-ngrămădeau decât litere, înmulţindu-se de-ai fi zis că-s  bureţi negri (comestibili, pleurotus ostreatus, zişi şi păstrăvi, păstrăvi de fag sau păstrăvii cerului, din genul Pleurotus, familia Pleurotaceae, ordinul Agaricales, clasa Hymenomycetes, subîncrengătura Basidiomycotina, încrengătura Eumycota), iţiţi după ploaie!

Aşa că n-am putut face altceva decât să dorm, sperând c-o să-mi potolesc dorul de dragoni în vis! Şi mărturisesc că nici măcar nu i-am visat! În schimb m-am îngrăşat, după cum se bagă de seamă… 😦

Duzina de cuvinte, de la tanti psi cetire: masura, siruri, picaturi, prostie, bureti, incapere, dorul, namila, mandru, rafturi, ecranizare, incontestabile

Cu aceleaşi cuvinte au mai dansat: psi, tiberiu, redsky, valentina, carmen, rokssana, cita, MitzaaBiciclista, virusache, scorpio, almanahe, vero, dictaturajustiţei