Publicat de: Griska | Decembrie 3, 2017

Scrisoare către colocatara mea

Chiţurino,

Să-mi fie cu iertare că nu-ţi zic [încă] draga mea, comoara mea – şi alte chestii de-astea, dar pur şi simplu nu simt acest îndemn, căci, drept să-ţi spun, nu prea-mi creşte inima când văd că te îndeşi şi tu pe măsuţa mea

… că te urci pe biblioteca mea

… şi pe dulapul meu

… la punctul meu de observare

… că dormi pe salata mea

… că iei coada mea drept jucăria ta, că strachina ta e umplută prima, că-mi haleşti bunătăţile lăsate la fezandat, că-mi sari în cap, că nu mă laşi să te prind cu pasiune de ceafă…şi câte şi mai câte.

Vreau să văd totuşi dacă nu putem clădi ceva împreună, adică o relaţie de convieţuire avantajoasă pentru mine, care implică grabnica mea repunere în posesia întregii afecţiuni a bipezilor din dotarea apartamentului nostru, şi, pentru atingerea acestui nobil scop, sunt dispus să-ţi ofer îndrumare şi informaţii preţioase.

Încep cu câte ceva despre filiaţie – că nu trebuie să uiţi a cui fiică eşti, ţărăncuţo!

Cască ochii!

Această prădătoare stranie, zisă Scorpia

… care-ţi aducea astă vară şoareci şi lăcuste, este cu siguranţă mama ta. Iar despre acest unchi al tău, cu guler alb şi ochi verzi

… cerşetor pe la uşi

… se crede că ţi-ar putea fi şi tată, că eşti pufoasă ca el şi mătăsoasă ca mă-ta!

Şi uite, te-am marcat în poza ta de la creşă

????

… unde dormi alături de fratele şi de sora ta, toţi trei în acelaşi colţ, şi de ceilalţi patru ţopăitori, fraţi între ei, cu care împărţeaţi podul, scara aia îngustă, cu trepte caraghioase

… şi mâncarea din farfuria bipedei bătrâne, că pasămite nu v-ajungea ce primeaţi la cantină!

????

Şi gata, sper că ţi-am trezit interesul şi-o să te prezinţi mâine la prima lecţie. Te aştept în cutia lăţită.

Dacă mă găseşti dormind, te poţi instala în aşternutul cartonat de alături. Dar să nu-ţi mai fugăreşti coada, că iar o să cazi de pe masuţă cu culcuş cu tot, şi-o să-mi sară somnul, speriat de cascadoriile tale.

P.S. Ai putea abandona rugăciunile către Sf. Parizer, ca să cauţi, în timpul astfel câştigat, linkuri către alte scrisori. Cică s-ar găsi în tabelul lui Eddie.

Anunțuri
Publicat de: Griska | Noiembrie 26, 2017

Scrisoare către…

… oricine intră în jocul cuvintelor numărul 155 (şi nu numai)

 

Dragii mei, 

adică doamnelor, domnişoarelor şi domnilor cu sau fără blană, coadă şi mustăţi,

Nu-i aşa că eu şi Ziţa-Chiţa arătăm totuşi bine împreună?

 

P.S. Să ştiţi că bipezii noştri sunt ireverenţioşi: zic că a tunat şi ne-a adunat, că niciunul dintre noi nu miaună, Ziţa chiţăie şi eu latru!

Publicat de: Griska | Noiembrie 10, 2017

Ziţa e o proastă!!!

La vârsta ei, io făceam cu totul altceva!

Publicat de: Griska | Octombrie 23, 2017

Nu mai sunt singur…

Adică nu mai sunt singura lor pisică!  Bipezii mi-au adus pe cap o belea!

“Pe cap” e un fel de a spune, un mod de exprimare jalnic de necorespunzător! De fapt o interesează coada mea! O crede jucăria ei!

Mai crede şi că eu dau lapte!

Şi-şi face de cap în cutia mea

… pe biblioteca mea

… pe traducerile mele!

Publicat de: Griska | Octombrie 11, 2017

Aniversare

Stau cuminţel, după cum vedeţi…

… şi aştept felicitările. 🙂

 

Publicat de: Griska | Octombrie 8, 2017

Pisici în căutare de cazare pe viaţă la bipezi iubitori

Într-o zi de toamnă luminos de vie, toată numai soare prelins prin dulce susur de vânt şi lin tremur de frunze, vă invit la o plimbare pe meandrele propriului suflet, spre a căuta ajutor pentru făpturi ce-şi miaună visul de a găsi un loc* pe care să şi-l facă icoană, numindu-l „acasă”.

Această prezentare necesită JavaScript.

Motănelul Punctuleţ (4 luni):

Motănelul Zorro (4 luni):

Motănelul Buric (4 luni):

Mămoasa pisicuţă Naomi (4 luni):

Motanul Pufăciosu (1 an):

Pisica Scorpiuţa (1 an):

Cu aceasta, secretara mea a bifat în calendar încă o participare la jocul cuvintelor. Fiindcă aşa i-am dat povaţă – şi ea din vorba mea nu iese!


* un loc din MănăstireaCaşin, Caşin, Oneşti, Bacău, Braşov, Adjud, Mărăşeşti, Focşani, RâmnicuSărat, Buzău, Urziceni, Bucureşti sau pe traseul dintre Oneşti şi aceste localităţi.

Găsiţi lămuriri suplimentare aici.

Publicat de: Griska | Mai 20, 2017

Încurajare…

… pentru Mili, un năzdrăvan negru şi pufos, care dă semne c-o să-mi calce pe urme

Eu îmi petrec de aproape 11 ani timpul printre cărţi – dar ziua, nu noaptea. 🙂

 

Publicat de: Griska | Aprilie 19, 2017

Cum am petrecut de Paşti – în deplasare

– pentru miercurea fără cuvinte

vecinii

bipezii (coşmelia e a bipezilor mei, scânciobul e al vecinilor lor)

 

norii şi muntele

 

copacii şi casele

 

copacii şi lemnele

Publicat de: Griska | Martie 20, 2017

Ursu

El e Ursu – cuţulache despre care i-a vorbit Vero (purtându-şi masca de Matildă) Vienelei.

Pozele sunt din aprilie 2006, când numitul Ursu, în prezent o namilă de câine grăsun şi obraznic, era micuţ – şi tot obraznic 😛 – iar eu cred că încă nici nu mă născusem.

Older Posts »

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: